...Totuși, ce știm despre Conchita Wurst? Mulți și-au format deja o părere despre "femeia cu barbă" sau "transexualul ăla care a câștigat doar pentru că a primit voturile comunității LGBT". Unii susțin faptul că nu ar fi câștigat dacă nu ar fi avut această înfățișare, alții afirmă faptul că melodia și show-ul au fost cele care au adus victoria Austriei după mai bine de 40 de ani de la ultimul trofeu câștigat de această țară. Unii sunt oripilați de aspectul fizic al Conchitei Wurst și spun că ar fi preferat să asculte melodia fără să privească persoana de pe scenă, alții cred cu tărie că acest eveniment reprezintă un pas important spre o lume fără prejudecăți, în care fiecare are libertatea de a alege!
...Totuși, de ce am putea fi oripilați de înfățișarea Conchitei Wurst? Nu suntem noi cei care, din dorința de a vedea mai mult, din dorința de senzațional, am creat fenomenul de care astăzi vorbește o lume întreagă? Da, Conchita Wurst a devenit un fenomen, deoarece e ceva diferit, ceva ce nu vedem în fiecare zi, dar, în același timp, ceva care nu ar fi apărut daca noi nu am fi împins limitele netrecute de om până acum. Conchita a apărut ca o urmare firească a întrebării "oare mai mult de atât se poate?".
Conchita Wurst joacă un rol. Odată ce actul artistic se încheie, Conchita este înlocuită de un bărbat care afirmă: "Eu nu vreau să fiu o femeie. Scopul meu este de a fi o regină, dar, acasă, eu sunt un băiat foarte leneș."
Conchita Wurst a câștigat Eurovision 2014 pentru că, în ciuda aspectului, a avut o prestație excelentă și o melodie extraordinară. Dacă barba a ajutat-o sau nu să câștige, acest fapt nu mai are importanță; aș spune doar că mesajul ei a avut un impact mai mare datorită înfatișării sale!
Țin să amintesc că această competiție este una muzicală! Votul geopolitic a existat și va exista întotdeauna, dar o melodie bună și un show deosebit vor reuși să treacă granițele și să ajungă în inimile celor care votează "cu vecinii". De această dată, Conchita Wurst nu e o excepție!
Un lucru este sigur: discuțiile nu se vor opri, cel puțin până când cineva va aduce ceva și mai șocant, care să potolească setea de senzațional! Până atunci, felicitări Austriei și...ne vedem la anul, cel mai probabil la Viena!
